Ecranizarea celui de-al doilea volum din seria „50 Shades of Grey” a readus in prim plan succesul de casa inregistrat de seria in cauza anul trecut. Desigur cartea bate filmul, caci stimuleaza mult mai intens imaginatia, insa nici filmul (filmele) nu a (au)  trecut fara sa lase in urma suspine si nici fara sa creasca, din nou, vanzarile cartilor.

Revenirea discutiei despre 50 Shades…m-a facut sa-mi reamintesc despre faptul ca nu am auzit niciodata pana acum atatea femei laudand o carte, respectiv filmul, ca acum. Dupa lansarea cartilor anul trecut colege, prietene, paciente, descriau cu nesat starile si chiar orgasmele pricinuite de citirea cartilor; vedeam in ochii lor scanteia unor trairi rar intalnite. Femei de mult adormite sexual s-au trezit la viata, fapt ce m-a facut sa studiez mai bine fenomenul, cu atat mai mult cu cat, la polul opus, nu am auzit niciodata atatia barbati criticand cu atata pofta niste carti/filme. Intrigat de toate acestea am purces la citirea cartilor. Da, cu greu, dar am reusit. De ce cu greu? Urmeaza sa explic…

50 Shades of Grey sunt niste carti scrise de o femeie pentru femei. Stilul siropos este greu accesibil barbatului fara o doza mare de sensibilitate romantica. Cartile sunt departe de a fi niste realizari literare de exceptie, mai degraba invers; cred insa ca autoarea nici nu si-a propus asta ci pur si simplu a avut inteligenta de a aduna intr-o carte toate subiectele fierbinti ale imaginatiei femeilor. Autoarea a reusit astfel o adevarata terapie sexuala prin intermediul domnului Grey, punandu-i acestuia la dispozitie accesul la cele mai adanci fantezii.

Succesul de casa se datoreaza efectului avut asupra femeilor de tratarea marilor teme ale psihologiei abisale (profunde) sintetizate in urma multor mii de ore de analiza psihologica:

Tema 1. Cine este Dl Grey?

Personajul principal este echivalentul lui Fat-Frumos existent, sub o forma sau alta, in orice poveste de pe mapamond. El populeaza mintile fetelor de la varste fragede. Descrierile abundente inca de la inceputul primul volum creeaza fantasma barbatului „prea frumos ca sa fie adevarat”: tanar, frumos, trup perfect, inteligent, educat, intotdeauna impecabil, cu gust desavarsit in orice directie si situatie, intotdeauna adaptat si articulat, „cu cuvintele la el”, bogat, adica de succes, implinit prin propriile puteri, dovada a calitatilor tocmai enumerate. Ce fata/femeie nu si-ar dori un astfel de barbat? Si inca nu este suficient, caci Dl Grey este si un barbat sarmant, inconjurat intotdeauna de femei superbe, un hard to get (greu de avut = trad.engl.) ce nu face decat sa creeze suspine indecente. El nu vine calare pe un cal alb ci pe un autovehicul de lux si are in loc de castel o cladire de otel si sticla. Avere – fara numar si posibilitati la fel.

Tema 2. Cenusareasa si printul

Fiecare fata viseaza la printul ei, care sa ii ofere totul, este fantasma relatiei perfecte, a dragostei perfecte; este speranta ca sansa poate sa existe pentru orice fata/femeie, indiferent de statusul ei social, financiar, profesional. Este promisiunea absoluta ca El o va scapa pe ea din drama mizeriei, mediocritatii sau simplitatii. El este imaginea in oglinda (idealizata) a sotului buhait de bere, etern transpirat si neingrijit, care a uitat de mult sa fie romantic, pentru care sexul este mai degraba un obicei. El este tot ceea ce sotul sau partenerul nu mai sunt, sau nu au fost niciodata. El este fantasma viselor fierbinti, tot ceea ce i-a mai ramas ei…El este salvatorul, este promisiunea…

Tema 3. Pygmalion sau My Fair Lady?

            Printul nu poate sta alaturi de oricine; trebuie ca ea sa se ridice la inaltimea lui, de aceea nu pregeta niciun efort de a o ridica pe ea la inaltimea lui. In fapt asta ascunde mitul creatorului, si dezvaluie incet-incet povestea si…intentia: „eu te-am facut/eu te creez, esti a mea…si reversul: nu poti sa fii/sa existi…fara mine”. Suna cunoscut? Si daca esti a mea, pot sa fuck (scuze) ce vreau cu tine, nu?

Tema 4. Femeia-mama, femeia-salvator

Este totusi greu sa stai, ca femeie, intr-o astfel de situatie/relatie. Sa accepti chiar orice de dragul banilor si nivelului social propus/promis este totusi complicat. Si atunci se arunca in joc cartea grea – o alta tema indelung studiata de catre psihologi: traumele din copilarie. Dl Grey se prezinta ca victima in propria viata, ca un agresat care nu stie alt fel de a fi/de a iubi decat agresiv. Se prezinta ca o persoana sensibila, care a suferit mult si asta activeaza in femeie un puternic instinct…matern, de salvator; este acea situatie in care mama se arunca in foc pentru a-si salva copilul – nu se mai gandeste la sine ci doar la celalalt. Cu cat suferinta lui este mai mare cu atat se dilueaza pana la disparitie mecanismele ei de aparare. Va accepta orice de la el doar pentru a-l salva. Cate femei nu-si rateaza viata pentru a-si salva (vor incerca dar nu vor reusi) sotul alcoolic sau dependent de jocuri de noroc, de droguri sau mai-stiu-eu-ce…

Tema 5. Las` ca fac eu om din tine…

Subiectul copilariei nefericite se poate aborda si dintr-o alta perspectiva. Exista in fiecare dintre noi imaginea idealizata a parintelui perfect, in cazul de fata tata. De ce imaginea idealizata? La ce ar folosi asta in viata copilei ce va deveni femeia la un moment dat? Fata de o copilarie nefericita, cu un rol de tata nu tocmai ca-n povesti solutia devine speranta ca tatal real se va transforma in tatal dorit (visat). Ramane ascunsa undeva in inconstient deghizata in dorinta de a-l schimba pe partener, ceea ce nu a putut face cu tata. Desigur incercarea este sortita esecului: nimeni nu poate schimba pe nimeni, nici macar dragostea netarmurita, nici indeplinirea celor mai perverse jocuri. Dl Grey va ramane cine este el de fapt, caci realitatea va invinge intotdeauna fantasma. Cate femei cunoasteti care incearca (zadarnic) sa-si transforme partenerul in ceva ce el nu va fi niciodata? Cate femei cunoasteti care isi rateaza viata in incercarea de a schimba ceva ce nu se poate schimba?

Tema 6. Mai bine sa aiba cine sa ma bata decat sa nu aiba cine sa ma bata

Ehee, aici intram in tenebrele relatiilor dintre oameni, la limita, des incalcata dintre normal si patologic, dintre sanatos si toxic, dintre iubire si dependenta, cand dragostea este confundata cu palma. Grey, la fel ca multi alti barbati, este varianta masculina a „vaduvei-negre”. Tese plasa folosind „fire” de romantism, agresivitate si iubire vesnica pana isi prinde victima. Intr-un joc bolnav victima accepta agresivitatea, violenta, ca dovada a sentimenelor si afectiunii. Bataia devine joc erotic, desi depaseste limitele specifice. Femeia, inrobita de promisiunea iubirii eterne accepta palma ca dovada a atasamentului. Un mod bolnav de a privi o relatie, in care bataia este dovada iubirii.

Tema 7. Iubire, sex si catuse

Registrul se schimba incet-incet si apare in poveste o alta fata a lui Grey, fata des intalnita in relatiile dintre barbati si femei. Iubirea romantica promisa, imensa si nesfarsita, este repede inlocuita cu sora ei vitrega, perversa si rea, in care placerea devine durere si…invers. Un joc periculos, la limita, intre erotism si violenta, intre durere si placere. Jocurile de tip sado-maso, in care placerea este amestecata cu durere, privite ca un fel de codimentare a relatiilor racite, ascunde tema profunda: dominarea. Grey, ca multi alti barbati, considera partenera-femeie ca o proprietate, un bun de care pot dispune oricand, oricum. Durerea femeii este placerea lor, caci le demonstreaza superioritatea. Pe de alta parte femeia-victima, nu doar a jocului, nu doar a relatiei, ci a societatii care o vede supusa barbatului, ca stare de fapt, accepta soarta in speranta ca va primi ceea ce doreste, ceea ce cauta. Intr-un alt plan se construieste dependenta dintre cei doi: agresorul are nevoie de o victima iar victima cauta inconstient agresorul. Ei nu pot trai unul fara altul. Rolul lui inseamna rolul ei si…invers.

Tema 8. Fantasma violului

Tema fantasmei violului, despre care psihologia abisala spune ca s-ar afla in strafundurile mintii femeii apare si in discutia noastra. De fapt fantasma inconstienta a violului (a faptului ca unele femei isi imagineaza ca ar fi violate) pleaca de la ideea ca placerea absoluta este strans legata de eliberarea absoluta, de orice principii, teme sau interdictii (vinovatia placerii). Doar atunci cand te daruiesti absolut, cand nu mai ai nici o retinere poti gasi placerea absoluta. Din aceasta perspectiva violul reprezinta cedarea absoluta a controlului catre celalalt, care va purta si responabilitatea actului, lasand in felul acesta libertatea femeii de a se bucura. De fapt fantasma violului este legata de cedarea controlului si a resposabilitatii.

Tema 8. Puterea

Ultima, care de fapt este tema de baza a cartilor, este puterea. Dl.Grey, sa ne intelegem, bine este un pervers ca la carte, jocul cu si de-a puterea aratand in profunzime un narcisism ranit. Relatia dintre protagonisti, la fel ca in multe relatii defecte, este un joc pentru putere. Puterea este atragatoare, seductiva, insa distruge la fel ca si becul de care molia imbatata de „lumina” se apropie inconstient de propriul sfarsit. Cand te prinde in mreje puterea te poate distruge. La umbra narcisicului nu creste nimeni, ca sa parafrazez un proverb cunoscut. Jocul seductiv, jucat cu maiestrie de orice narcisic, atrage, stimuleaza, excita, pana cand…te prinde, Narcisicul are nevoie de celalalt asa cum are orice pradator nevoie de prada pentru a-si demonstra puterea. Asta este slabiciunea din spatele imaginii construite – dependenta de propriul sclav.

Fortand limitele teoriilor si a fantasmei, seria 50 de Umbre ale lui Grey stimuleaza, pentru cei care vor sa vada putin mai departe de goliciune actului sexual, imaginatia, si scoate de tenebrele mintii umane secrete si dorinte ascunse.

Pentru cei (cele) care gusta placerea jocului seductiv si a temelor psihologice profunde, care inteleg ca sexul incepe in minte, cartile au suscitat si suscita interes; pentru ceilalti, sunt doar timp pierdut…

 

Autor: Pescaru Valentin – psiholog – psihoterapeut – sexolog – Bucuresti